close
Và al contegnud

Pagina principala

De Wikipedia
Benrivad in su la Wikipedia in lengua lombarda
L'enciclopedia libera che tucc poden dà una man a scriver
con 80 239 vos

Acess segur
Version standard

Clica chì per vardà l'indes di pagine Varda l'indes   ImageVarda la Guida esenziala   Image Pagina principala in Scriver Lombard   ImageDervì un cunt   Image Wikisource in Lombard  Image Wikizzionari in Lombard

Image
Image

Vos in vedrina

Image
On piatt de cassoeula

La cusina lombarda la gh'ha dent di cusin di provinc divers per la soeu stòria e territori, cont prodott gastronomegh tipegh de la produzion agricola de la region.

Ona ròbba comuna la se ved intra i piatt che riven di prodott agricoi disponibel in funzion di sò risors naturai: i acqu di lagh e fiumm (e donca el pess d'acqua dolza), i pascoi (cont i prodott che riven dal lacc, la carna de boeu e de porscell), el ris e 'l formenton. Sora i maner de preparà e de cusina quest aliment chì, gh'hann avuu tanta influenza i dominazion che in del cors di secoi a gh'hinn staa in Lombardia: di celt ai roman, fin ai austriegh, spagnoeu e franzes. A l'è propri per questa reson chì, che i savorii polpett de carna coeusuda che i milanes ciamen "mondeghili", ciappen el nòmm di polpett catalan, che in quella lengua se ciamen apont mandonguilles.

La cusina lombarda a l'è caratterizzada di lungh cottur, di less ('me la cassoeula), di stuvaa, di intingoi (faa per compagnass cont la polenta), dal ris e di past repien, dal butter e dal lard.

A hinn specialitaa tipegh de la Lombardia: la busecca cusinada succia putost che in broeud, la luganega, la polenta oncia (ai formai e al butter), el tocch.

A gh'hinn anca dolz e bibit tipegh de cert pòst, 'me i nosciolitt e 'l vespetrò (d'origen savoiarda) de Canz; oltra che i varï tipp locai de fritol, che ciappen nòmm divers (cutiscia, cutizza, miascia, paradèll, tortèll, o alter) in baa ai ingredient e a la manera de preparai.

On alter piatt famos de la Valtelina a hinn i pizzoccher.

(Innanz)

Image
Image

Te 'l savevet che ...

Image
Gavrilo Princip

El Gavrilo Princip (Obljaj, 25 de luj 1894 – Terezín, 28 de avril 1918) a l'è stad un patriota e terrorista serb-bosniach, autor material el 28 de sgiugn del 1914 de l'atentad de Sarajevo indova che l'ha copad a colp de pistola l'ered al trono de l'Austria-Ongaria Franzesch Ferdinand e la soa mier Sofia, che l'ha menad poeu al s'ciopà de la prima guerra mondial.

El partegniva al moviment de la Sgioven Bosnia e dent el se svesina al moviment nazzionalista armad de la Man Negra: arestad insema a l'amis Nedeljko Čabrinović el proeuva a mazzàss prima con del tossegh, che 'l gomita, e poeu a sbaràss, ma ghe toeuven via la pistola prima che ghe la faseva, desgià che l'era trop sgioven per vesser condanad a mort l'è condanad a vint agn de preson ma el moeur dopo quater agn 'me presoner per la tisi.

(Va inanz)

Image
Image

In di olter lengov

I des Wikipedie con pussee de articoi: Ingles, Cebuan, Todesch, Svedes, Frances, Olandes, Russ, Spagnoeul, Italian, Arab Egizzian

Alter lengov minoritari e piscinine: Waray, Basch, Bass azer, Minangkabau, Tamil, Latin, Asturian, Ladin dolomitegh, Marathi, Ocitan

Image
Image

Un proverbi a cas

"Amor de fradei, amor de cortei"
Schiscia chi per atualizà la pagina
Image
Image

Ocio!

  1. La lengua lombarda la gh'ha mia un standard parlad o scrit, donca in su la Wikipedia se doperen pussee de ortografie: l'è consiliad doperàn vuna in tra la la Noeuva Ortografia Lombarda e la Scriver Lombard, ma gh'è anca di grafie locai; per savénn pussee, varda i ortografie acetade.
  2. La Wikipedia la garantiss mia i so contegnud e l'è nanca censurada per i fiolin
Image
Image

Wikipedia

Wikipedia l'è un'enciclopedia libera e portada inanz apena de utent volontari. El so obietiv l'è de menà la cognossenza libera a tucc e in pussee lengov che se po.

I nost Cinch Pilaster inn:

  1. La Wikipedia l'è 'n enciclopedia e mia un regoeujer de informazzion senza controll
  2. La Wikipedia la gh'ha un pont de vista neutral e i informazzion i gh'han de vesser verificabil
  3. La Wikipedia l'è libera: tucc poden dà una man a scriver e la gh'ha la licenza dobia CC BY-SA e GDFL
  4. La Wikipedia la gh'ha un codes de comportament e tucc i gh'ha de rispetàss
  5. La Wikipedia la gh'ha mia di regole fisse foeura di 5 pilaster.
Image
Image

Una vos de scriver

Image
Image

Cossa se po fà?